Ndangi William Raphael Kamunde este seminarist în dieceza de Tombura-Yambio din Sudanul de Sud.
"Parohia mea are doi preoți și 15 seminariști.
Îmi place foarte mult catedrala noastră, care are o clădire mare pentru închinarea la Domnul și un mic altar unde se află trupul episcopului Gasi Abangite, un loc foarte popular pentru credincioșii din toată regiunea. Deoarece avem triburi de diferite limbi, avem și slujbe în aceleași limbi: engleză, arabă și zande, care este limba locală. În întreaga dieceză avem un număr de preoți de aproximativ 37. Unii dintre ei sunt misionari.
Sunt multe lucruri de care are nevoie biserica din țara noastră, de exemplu, construirea de biserici materiale, infrastructură, adică locuri pentru celebrarea slujbelor, pentru a găzdui întâlniri ale tinerilor, ale credincioșilor, echipe de animație pastorală, cateheză etc.
În plus, este nevoie de o bună formare pentru a desfășura toate activitățile, în special pentru a-i forma pe tineri cu privire la modul în care să ia în serios educația, pentru a-i educa cu privire la modul în care să se protejeze de HIV și de alte boli sexuale foarte grave pentru noi, în Africa, dar și pentru a le pune în aplicare creativitatea și pentru a-i sprijini în sistemul educațional uneori deficitar.
Mă gândesc mereu că ucenicii lui Isus nu se așteptau să fie urmașii lui Dumnezeu însuși, dar Domnul Isus i-a chemat, și astfel s-au trezit chemați de Dumnezeu însuși. Am început să simt vocația mea când eram în clasa a șasea, ca băiat de altar, ceea ce am făcut timp de aproximativ trei ani. Apoi am fost trimis la seminarul minor, unde am stat patru ani, iar de acolo am fost trimis la formarea propedeutică timp de un an.
"Vocația mea a fost cu siguranță inspirată de animatorii parohiali, de preoți și de modul în care se comportau seminariștii, așa că am vrut să fiu ca ei; dar mai ales pentru că mi-am dat seama că Isus, Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu făcut trup, a murit pentru păcatele mele. Așa că mi-am spus: de ce să nu-mi dau și eu viața pentru a-i salva pe oamenii Lui, pentru ca ei să poată vedea Împărăția Lui?", povestește el.
Mă bucur foarte mult că mă pregătesc la Roma, îmi dă speranță să pot întâlni diferite gânduri despre evanghelizare și despre influența pe care un creștin o poate avea în mediul său. De asemenea, faptul că studiez aici îmi deschide mintea pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă să fii preot, precum și pentru a dialoga cu oameni diferiți, pentru a vedea lucruri noi, pentru a trăi o viață nouă, într-un mediu nou; și pentru a studia împreună cu băieți care vin din toate colțurile lumii.
Cred că mai mulți oameni, mai mulți seminariști din dieceza mea și din țara mea ar face foarte bine să aibă aceeași experiență pe care am avut eu posibilitatea să o trăiesc.
Și, mai presus de toate, faptul că trebuie să învăț o limbă nouă, chiar și în rugăciune cu alții, mă face să respir universalitatea Bisericii".
