Indulgența plenară este un dar extraordinar al Bisericii Catolice, care permite iertarea completă a pedepsei temporale care rămâne după ce păcatele au fost iertate în sacramentul mărturisirii.

Din 1983, Codul de drept canonic (can. 992) și Catehismul Bisericii Catolice (n. 1471) definesc indulgența după cum urmează:

"O indulgență este remiterea în fața lui Dumnezeu a pedepsei temporale pentru păcate, deja iertate, în ceea ce privește vina, pe care un credincios care este dispus și îndeplinește anumite condiții o obține prin medierea Bisericii, care, ca administrator al răscumpărării, distribuie și aplică cu autoritate tezaurul satisfacțiilor lui Hristos și ale sfinților".

Sfântul Josemaría a subliniat, de asemenea, profunzimea spirituală a indulgențelor, afirmând: "indulgențele sunt o manifestare a milei infinite a lui Dumnezeu" (The Way, 310).

Diferența dintre indulgența plenară și indulgența parțială

Indulgența plenară și cea parțială sunt expresii ale milei infinite a lui Dumnezeu. Deși diferă în ceea ce privește scopul, ambele ne încurajează să căutăm sfințenia prin credință, rugăciune și fapte de caritate.

The indulgență plenară este un dar extraordinar, deoarece înlătură complet durerea temporară care rămâne după scuze păcatelor în sacramentul confesiunii. Este un act de iubire care ne permite să stăm în fața lui Dumnezeu purificați și liberi de orice pată care ne-ar ține departe de prezența Sa.

Pe de altă parte, indulgență parțială remite doar o parte din această tristețe, dar nu este mai puțin semnificativă. Este un pas important care ne motivează să ne continuăm călătoria spirituală, oferindu-ne rugăciunile, sacrificiile și faptele bune ca semne concrete de pocăință și credință.

Papa Francisc a explicat clar în timpul audienței sale generale din 9 martie 2016 că "Indulgența plenară este un dar care ne ajută să ne apropiem de Dumnezeu și să trăim o viață mai sfântă.". Acesta este motivul pentru care trebuie să ne amintim că indulgențele plenare sunt o invitație de a merge spre sfințenie cu speranță și încredere în mila divină.

De fiecare dată când recurgem la indulgențe, ne reînnoim angajamentul față de convertire, confirmăm că iubirea lui Dumnezeu este întotdeauna gata să ne primească și să ne ofere o nouă șansă. Ce consolare mai mare putem avea decât să știm că, prin aceste practici, ne apropiem de inima iubitoare a Tatălui?

Cerințe pentru obținerea unei indulgențe plenare

Papa Benedict al XVI-lea, în Mesajul său pentru Postul Mare 2008, a declarat: "Indulgența nu poate fi înțeleasă ca un fel de "reducere" a pedepsei datorate pentru păcat, ci ca un ajutor pentru o convertire mai radicală. Indulgența este o ocazie sinceră de a ne angaja pe calea sfințeniei și de a ne reînnoi relația cu Dumnezeu.

1. Mărturisirea sacramentală: acest sacrament ne permite să fim în stare de har și să ne împăcăm cu Dumnezeu. În actul de confesiuneGăsim îmbrățișarea iubitoare a Tatălui care este întotdeauna gata să ne ierte.
2. Comuniunea euharistică: primirea Euharistiei cu devotament. Pe măsură ce ne apropiem de altar, găsim puterea de a trăi în sfințenie.
3. Rugăciune pentru intențiile Papei: Rugăciunea unui Tatăl nostru și a unei Ave Maria ne unește cu Biserica universală. Acest act simplu ne invită să ne gândim dincolo de propriile nevoi și să ne rugăm pentru binele comun.
4. Detașarea totală de păcat: Acest pas nu cere perfecțiune, ci o dorință sinceră de a respinge păcatul, chiar și păcatul venal. Este o chemare de a ne examina inimile și de a trăi conform voinței lui Dumnezeu.
5. Efectuați munca îngăduită: de exemplu, Rugăciunea Rozariului în comunitate, să citească Sfânta Scriptură timp de cel puțin o jumătate de oră sau să se închine Sfântului Sacrament sau să efectueze fapte de milostenieatât spirituale, cât și corporale.

Îndeplinirea acestor cerințe ne reamintește că harul lui Dumnezeu este întotdeauna disponibil pentru cei care îl caută cu umilință și sinceritate.

Când poate fi obținută o indulgență plenară?

Există momente deosebit de importante pentru obținerea indulgențelor plenare:

• În Anul Sfânt sau Jubileu: o ocazie excepțională de a primi haruri abundente. Este celebrată la fiecare 25 de ani sau în circumstanțe speciale desemnate de Papă.
• 1 noiembrie, Ziua Tuturor Sfinților: vizitând un cimitir și rugându-ne pentru cei decedați, ne amintim de cei care au plecat înaintea noastră în credință și ne rugăm pentru sufletele lor.
• 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sufletelor: o zi dedicată mijlocirii pentru suflete în purgatoriudemonstrând caritatea și unirea noastră cu comuniunea sfinților.
• În timpul Paște: o perioadă de o intensitate spirituală deosebită, când Drumul Crucii și celebrările Patimilor lui Hristos ne unesc profund cu misterul Răscumpărării.
• Prima duminică după Paști, Sărbătoarea Milostivirii Divine: instituită de Sfântul Ioan Paul al II-lea, această sărbătoare evidențiază mila infinită a lui Dumnezeu, un moment privilegiat pentru obținerea indulgențelor.
• 15 septembrie, comemorarea Sfintei Fecioare Maria a Durerii (în 2024): o zi pentru însoțiți-o pe Fecioara Maria în durerea ei și să aprofundeze misterul suferinței răscumpărătoare.
• În acte liturgice precum Drumul Crucii: participarea devotată la această reconstituire a Patimilor lui Hristos ne invită să ne alăturăm jertfei Sale și să ne reînnoim convertirea.

În plus față de aceste date specifice, Papa poate desemna și alte ocazii speciale pentru obținerea indulgențelor. Fiecare dintre aceste ocazii ne aduce mai aproape de inima milostivă a lui Dumnezeu și ne invită să ne trăim credința.

Indulgență plenară și medalia Sfântului Benedict

În anumite momente, Biserica acordă posibilitatea de a obține indulgențe plenare legate de utilizarea medalia sfântului BenedictSunt îndeplinite condițiile obișnuite: spovedanie, împărtășanie, rugăciune pentru intențiile Papei, detașarea de păcat și efectuarea unei lucrări indulgențate.

Printre cele mai importante ocazii de a obține o indulgență plenară legată de medalia Sfântului Benedict sunt următoarele:

• La sărbătoarea Sfântului Benedict (11 iulie)prin participarea la acte liturgice sau devoționale în cinstea acestui sfânt, purtător de credință și protector împotriva răului.
• Prin folosirea cu devoțiune a medaliei Sfântului Benedictmai ales atunci când este însoțită de rugăciunea de exorcizare înscrisă pe ea, un act care reafirmă încrederea în harul lui Dumnezeu de a ne proteja de rău și de a ne reînnoi credința.
• La primirea medaliei binecuvântate a Sfântului Benedictîn contextul unei ceremonii religioase, în care se manifestă intenția de a trăi conform principiilor Evangheliei promovate de Sfântul Benedict.

Pe măsură ce ajungem să cunoaștem semnificația și frumusețea darului indulgenței plenare, ne apropiem de mila infinită a lui Dumnezeu. În această călătorie a credinței, activitatea Fundației CARF este fundamentală, deoarece, cu sprijinul dumneavoastră, aceasta pregătește preoți și seminariști pentru Biserica Catolică, care ne vor ghida și însoți în relația noastră cu Dumnezeu. Sprijinirea Fundației CARF înseamnă că mai mulți creștini din întreaga lume se pot apropia de harul răscumpărător al lui Dumnezeu.