A Jesús se va y se vuelve por María. La plegaria insistente al Inmaculado Corazón de la Virgen María, Madre de Dios, se apoya en la confianza de que su materna intercesión lo puede todo ante el Sagrado Corazón del Hijo. Ella es omnipotente por gracia.
Cu ceva timp în urmă, Papa Sf. Ioan Paul al II-lea, en Redemptoris Mater escribió sobre la intercesión de la Virgen y puntualizó que ella «cooperó libremente en la obra de la Salvación de la humanidad, en profunda y constante sintonía con su divino Hijo».
Omnes cum Petro ad Iesum per Mariam!
Toți, împreună cu Petru, la Isus prin Maria!Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer.
Din această cooperare "derivă darul maternității spirituale universale: asociată cu Cristos în opera Răscumpărării, care include regenerarea spirituală a umanității, ea devine Mama oamenilor renăscuți la o viață nouă".
Fecioara Maria este cea care "călăuzește credința Bisericii spre o acceptare tot mai profundă a Cuvântului lui Dumnezeu, susținându-i speranța, încurajând caritatea și comuniunea fraternă și favorizând dinamismul apostolic".
Dumnezeu a vrut să unească "la mijlocirea preoțească a Răscumpărătorului, mijlocirea maternă a Maicii Domnului. Este o funcție pe care o exercită în beneficiul celor care sunt în pericol și au nevoie de favoruri temporale și, mai ales, de mântuirea veșnică".
Titlurile cu care noi, creștinii, ne adresăm Maicii Domnului atunci când recitam litaniile care însoțesc rugăciunea Sfântului Rozariu, "ne ajută să înțelegem mai bine natura intervenției sale în viața Bisericii și a fiecărui credincios". Sfântul Ioan Paul al II-lea.
Ca avocată, ea își apără copiii și îi protejează de răul cauzat de propriile lor greșeli. Creștinii o invocă pe Maica noastră ca Ajutătoare, recunoscând iubirea ei maternă care vede nevoile copiilor ei și este gata să intervină pentru a-i ajuta, mai ales atunci când este în joc mântuirea veșnică.
Recibe el título de Socorro porque está cerca de cuantos sufren o se encuentran en situaciones de grave peligro. Y como maternal Mediadora, ella presenta a Cristo nuestros deseos, nuestras súplicas y nos transmite los dones divinos, intercediendo continuamente en favor nuestro.
"Mamă! -apelați-o tare, tare. -Te aude, te vede poate în primejdie și îți dăruiește, Sfânta ta Mamă Maria, cu Harul Fiului său, mângâierea poalei sale, tandrețea mângâierilor sale: și te vei găsi mângâiat pentru noua luptă". san Josemaría Escrivá, Camino N° 516.
María no quiere atraer la atención hacia su persona. Vivió en la tierra con la mirada fija en Jesús y en el Padre celestial. Su deseo más intenso consiste en hacer que las miradas de todos converjan en esa misma dirección del Inmaculado Corazón de la Virgen María al Sagrado Corazón de su hijo Jesús. Quiere promover una mirada de fe y de esperanza en el Salvador que nos envió el Padre. Con esta mirada de fe y de esperanza, impulsa a la Iglesia y a los creyentes a cumplir siempre la voluntad del Padre, que nos ha manifestado Cristo.
De la Homilía sobre la Virgen pronunciada por san Josemaría Escrivá, el 11 de octubre de 1964, e incluida en el libro Amigos de Dios. «Ahora, en cambio, en el escándalo del Sacrificio de la Cruz, Santa María estaba presente, oyendo con tristeza a Cei care treceau pe acolo blasfemiau, clătinând din cap și strigând: "Tu, care dărâmi templul lui Dumnezeu și în trei zile îl reconstruiești, mântuiește-te; dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-te de pe cruce.Doamna noastră a ascultat cuvintele Fiului ei, împărtășindu-i durerea: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?.
Ce putea să facă? Să se contopească cu iubirea răscumpărătoare a Fiului ei, să-i ofere Tatălui durerea imensă - ca o sabie ascuțită - care i-a străpuns inima curată.
De nuevo Jesús se siente confortado, con esa presencia discreta y amorosa de su Madre. No grita María, no corre de un lado a otro. Stabat: está en pie, junto al Hijo. Es entonces cuando Jesús la mira, dirigiendo después la vista a Juan. Y exclama: Mujer, ahí tienes a tu hijo. Después dice al discípulo: ahí tienes a tu Madre. En Juan, Cristo confía a su Madre todos los hombres y especialmente sus discípulos: los que habían de creer en Él.
Felix culpa"Fericită vinovăție, cântă Biserica, fericită vinovăție, pentru că a ajuns să aibă un Răscumpărător atât de mare. Fericită greșeală, putem adăuga, de asemenea, că am meritat să o primim pe Sfânta Maria ca Mamă a noastră. Acum suntem siguri, acum nimic nu ar trebui să ne îngrijoreze: pentru că Fecioara Maria, încoronată regină a cerului și a pământului, este atotputernica rugătoare în fața lui Dumnezeu. Isus nu poate nega nimic Mariei și nici nouă, copiii Mamei Sale, nu ne poate nega nimic (Prietenii lui Dumnezeu, 288).
Maria a fost intim unită cu jertfa lui, o jertfă care a însemnat că ea a continuat să păstreze lucrurile în inima ei. Cele 7 suferințe ale Maicii DomnuluiFecioara Maria a fost unită cu Isus într-un mod special și unic în diferite momente ale vieții sale. Acest lucru i-a permis să împărtășească profunzimea durerii Fiului ei și dragostea jertfei sale.
"Faceți tot ce vă spune El". Ioan 2, 5. Ioan este cel care relatează scena de la Cana. El este singurul evanghelist care consemnează această trăsătură de solicitudine maternă. Ioan vrea să ne reamintească faptul că Fecioara Maria a fost prezentă la începutul vieții publice a Domnului.
Esto nos demuestra que ha sabido profundizar en la importancia de esa presencia del Inmaculado Corazón de la Virgen María, que siempre está presente. Jesús sabía a quién confiaba su Madre: a un discípulo que la había amado, que había aprendido a quererla como a su propia madre y era capaz de entenderla.
Dintre creaturi, nimeni nu îl cunoaște pe Iisus mai bine decât Fecioara, nimeni ca Maica sa nu ne poate introduce într-o cunoaștere profundă a misterului său.
Leon al XIII-lea, într-o enciclică despre Rozariu, spune: "Prin voința expresă a lui Dumnezeu, niciun bine nu ne este acordat decât prin Maria; și așa cum nimeni nu poate ajunge la Tatăl decât prin Fiul, tot așa, în general, nimeni nu poate ajunge la Isus decât prin Maria".
«Cooperó con su caridad para que nacieran en la Iglesia los fieles, miembros de aquella cabeza, de la que es efectivamente madre según el cuerpo», san Agustín, De sancta virginitate, 6.
Luca, evanghelistul care a povestit cel mai îndelung copilăria lui Iisus. Se pare că vrea să ne facă să înțelegem că, așa cum Maria a jucat un rol principal în Întruparea Cuvântului, ea a fost prezentă în mod analog la originile Bisericii, care este Trupul lui Hristos.
Încă de la începutul vieții Bisericii, toți creștinii care au căutat iubirea lui Dumnezeu, acea iubire care ni s-a revelat și s-a făcut trup în Isus Hristos, au întâlnit-o pe Fecioara Maria și au experimentat grija ei maternă în multe feluri diferite.
Episcopul Alvaro del Portillo, Prelat al Opus Dei, în 1987, în Toshi.
«Jesús es un camino transitable, abierto a todos. La Virgen María hoy nos lo indica, nos muestra el camino: ¡Sigámosla! Y Tú, Madre Santa de Dios, acompáñanos con tu protección, Amén», Benedicto XVI, Homilía del 01/02/2012.
Como prelado del Opus Dei, Mons. Álvaro del Portillo en 1987 habló sobre el poder de intercesión de la Virgen María, cuando viajo a la isla de Toshi, frente a la costa de Toba en Japón.
"Vedeți puterea mijlocirii Mamei noastre. Când ea cere, Fiul său Dumnezeu nu poate spune nu, ci spune da. Ea este Maica cea bună a lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îi spune "da" Maicii Sale bune. Și această Maică a lui Dumnezeu este și ea o Maică bună, care ne ascultă mereu, care ne aude și ne ascultă. Și de aceea, atunci când avem necazuri, când suntem în suferință, când suntem întristați, când suntem îndurerați, este bine să ne întoarcem la Sfânta Fecioară pentru ca ea, care poate face totul, să mijlocească la Fiul ei.
Ca niște copii cuminți, trebuie să o iubim în fiecare zi pe Mama noastră cerească; știm că ea este un dar de la Isus, iar Dumnezeu ne dăruiește Inima Imaculată a Mariei pentru mântuirea noastră, pentru a ne apropia de El.
Y para pedir la intercesión de la Virgen María, desde los primeros tiempos de la Iglesia, ya se rezaba: «Bajo tu amparo nos acogemos, Santa Madre de Dios: no desprecies las súplicas que te dirigimos en nuestras necesidades, antes bien, líbranos siempre de todos los peligros, Virgen gloriosa y bendita».
El 12 de mayo de 2010, durante su peregrinación al Santuario de Fátima, el Papa Benedict al XVI-lea pronunció una oración ante la imagen de la Virgen María en la Iglesia de la Santísima Trinidad, con la que consagró a los sacerdotes al Corazón Inmaculado de María.
«Madre Inmaculada, en este lugar de gracia, convocados por el amor de tu Hijo Jesús, Sumo y Eterno Sacerdote, nosotros, hijos en el Hijo y sacerdotes suyos, nos consagramos a tu Corazón materno, para cumplir fielmente la voluntad del Padre.
Somos conscientes de que, sin Jesús, no podemos hacer nada (cfr. Jn 15,5) y de que, sólo por Él, con Él y en Él, seremos instrumentos de salvación para el mundo.
Esposa del Espíritu Santo, alcánzanos el don inestimable de la transformación en Cristo. Por la misma potencia del Espíritu que, extendiendo su sombra sobre Ti, te hizo Madre del Salvador, ayúdanos para que Cristo, tu Hijo, nazca también en nosotros. Y, de este modo, la Iglesia pueda ser renovada por santos sacerdotes, transfigurados por la gracia de Aquel que hace nuevas todas las cosas.
Madre de Misericordia, ha sido tu Hijo Jesús quien nos ha llamado a ser como Él: luz del mundo y sal de la tierra (cfr. Mt 5,13-14). Ayúdanos, con tu poderosa intercesión, a no desmerecer esta vocación sublime, a no ceder a nuestros egoísmos, ni a las lisonjas del mundo, ni a las tentaciones del Maligno.
Presérvanos con tu pureza, custódianos con tu humildad y rodéanos con tu amor maternal, que se refleja en tantas almas consagradas a ti y que son para nosotros auténticas madres espirituales.
Madre de la Iglesia, nosotros, sacerdotes, queremos ser pastores que no se apacientan a sí mismos, sino que se entregan a Dios por los hermanos, encontrando la felicidad en esto. Queremos cada día repetir humildemente no sólo de palabra sino con la vida, nuestro “aquí estoy”.
Guiados por ti, queremos ser Apóstoles de la Divina Misericordia, llenos de gozo por poder celebrar diariamente el Santo Sacrificio del Altar y ofrecer a todos los que nos lo pidan el sacramento de la Reconciliación.
Abogada y Mediadora de la gracia, tu que estas unida a la única mediación universal de Cristo, pide a Dios, para nosotros, un corazón completamente renovado, que ame a Dios con todas sus fuerzas y sirva a la humanidad como tú lo hiciste. Repite al Señor esa eficaz palabra tuya: “no les queda vino” ( Jn 2,3), para que el Padre y el Hijo derramen sobre nosotros, como una nueva efusión, el Espíritu Santo.
Lleno de admiración y de gratitud por tu presencia continua entre nosotros, en nombre de todos los sacerdotes, también yo quiero exclamar: “¿quién soy yo para que me visite la Madre de mi Señor? (Lc 1,43) Madre nuestra desde siempre, no te canses de “visitarnos”, consolarnos, sostenernos. Ven en nuestra ayuda y líbranos de todos los peligros que nos acechan.
Con este acto de ofrecimiento y consagración, queremos acogerte de un modo más profundo y radical, para siempre y totalmente, en nuestra existencia humana y sacerdotal. Que tu presencia haga reverdecer el desierto de nuestras soledades y brillar el sol en nuestras tinieblas, haga que torne la calma después de la tempestad, para que todo hombre vea la salvación del Señor, que tiene el nombre y el rostro de Jesús, reflejado en nuestros corazones, unidos para siempre al tuyo. Así sea».
Bibliografie:
