"În adolescență și la începutul adolescenței, mulți oameni m-au invitat să mă alătur unui grup de tineret sau de închinare, iar răspunsul meu a fost întotdeauna același: mulțumesc foarte mult, dar nu. în acel moment al vieții mele nu vedeam tot binele pe care Dumnezeu avea să mi-l ofere. În acea perioadă a vieții mele nu vedeam tot binele pe care Dumnezeu avea să mi-l ofere.
Acum în vârstă de 33 de ani, este seminarist în dieceza de Tabasco (Mexic), studiază la Universitatea din Navarra și locuiește și se formează în Seminarul internațional Bidasoa (Pamplona). El este conștient de faptul că este necesară o bună pregătire pentru a putea evangheliza într-o societate postmodernă a secolului XXI, în special în Mexic, o țară cu puternice rădăcini catolice în care protestantismul câștigă teren.
"Una dintre principalele nevoi de evanghelizare, nu numai în eparhia mea, ci în întreaga țară, este cum să evanghelizăm în fața multiplelor grupuri protestante care sunt în creștere".
Din experiența sa, este necesar să se înceapă cu familiile, catehizând și făcând cunoscută frumusețea Cuvântului lui Dumnezeu. "Pentru a realiza acest lucru, parohiile trebuie să încurajeze mai mult spiritul misionar în propriile comunități (lucru care se face), dar acesta trebuie promovat mult mai mult și astfel, împreună cu participarea întregii comunități, să-L aducă pe Dumnezeu mai aproape de cei care încă nu-L cunosc sau care chiar s-au îndepărtat de El".
Confruntat cu proliferarea grupurilor protestante sau anticlericale, acest seminarist este convins de puterea fiecărui catolic de a fi un martor al credinței catolice și, așa cum sugerează el, începând cu familiile.
"Familiile sunt bisericile domestice unde începe cultivarea credinței, precum și a acelor valori, virtuți, învățături și obiceiuri care vor modela treptat caracterul și personalitatea fiecăruia dintre membrii săi".
Jesús este convins că dacă credința catolică este trăită în fiecare familie, mărturia sa va da un răspuns acelor grupuri anticlericale care caută să atace Biserica. "Nu este un război între credința catolică și sectele protestante, dar ca catolici avem o mare responsabilitate și, luminați de lumina credinței, trebuie să dobândim cea mai bună pregătire pentru a face față noilor provocări ale acestui timp.
Acest seminarist, care dorește să devină preot, transmite propria sa experiență a ceea ce a învățat în familia sa. El este cel mai mic dintre cei trei frați și a crescut cu sprijinul familiei sale, un factor fundamental pentru a deveni persoana care este astăzi, mereu mână în mână cu Dumnezeu în fiecare proiect al vieții sale.
"Momentele frumoase ale copilăriei mele sunt pline de legături între frați, joacă, distracție, protecție reciprocă. Un lucru bun al copilăriei mele este faptul că de mic copil am fost un elev constant, lucru pe care părinții mi l-au insuflat întotdeauna, lucru care m-a caracterizat toată viața".
De asemenea, își amintește că adolescența a fost una dintre cele mai frumoase etape ale vieții sale, deoarece a început să crească și să se maturizeze în personalitatea sa. "Partea bună a adolescenței mele este că îmi defineam felul de a fi, știam să deosebesc binele de rău și mai ales încrederea pe care părinții mei o aveau în mine și în frații mei. Le mulțumesc părinților mei care mi-au oferit întotdeauna o educație bazată pe valori, creând în frații mei și în mine simțul responsabilității, al dedicării și al efortului în toate activitățile noastre", spune seminaristul.
Părinții săi l-au sprijinit în cel mai important moment al vieții sale: intrarea la seminar la vârsta de treizeci de ani, după o carieră profesională și un loc de muncă stabil, având întotdeauna încredere în voia lui Dumnezeu, "care mă cheamă să merg dincolo de capacitățile mele pentru a da înapoi lui Dumnezeu, într-un mod generos, tot ceea ce mi-a dat de-a lungul vieții mele".
Visul acestui seminarist este să evanghelizeze tinerii din Mexic. "Există ceva care mă frapează cu adevărat și anume că tineretul din Mexic, în ciuda schimbărilor care au avut loc în ultimii ani, este un tineret care are o voce și se face auzit, este un tineret în care este clar că atunci când există unitate și toată lumea se conectează spre același interes, reușesc să atingă obiectivele pe care și le-au propus, este un tineret în care există multă speranță, mai ales în aceste vremuri de modernitate".
În opinia sa, ceea ce este necesar pentru a-i apropia pe tineri de credința catolică este să le oferim și să le permitem mai multă participare în parohii.Este foarte important să îi facem să se simtă parte a bisericii, integrându-i în activități pentru a genera în ei atitudini de dragoste și responsabilitate nu numai față de serviciul pe care îl prestează, ci și față de Dumnezeu.
"Cu toate acestea, familiile sunt fundamentale pentru a realiza acest lucru, deoarece acolo se cultivă dragostea pentru Dumnezeu, precum și dragostea pentru Biserică", insistă Jesús.
Cum trebuie să fie seminaristul și preotul secolului XXI pentru Jesús Eduardo? "În opinia mea, el trebuie să aibă o mare dragoste și dedicare pentru ceea ce Dumnezeu l-a chemat; să aibă un simț al angajamentului și al responsabilității oriunde s-ar afla; să aibă o soliditate în toate domeniile sale de formare, ceea ce îi va permite să facă față provocărilor pe care Biserica noastră le are și le va avea în viitor".
În plus, el consideră că este necesar ca actualii seminariști și preoți să mențină o formare continuă constantă pentru a putea răspunde nevoilor și preocupărilor poporului lui Dumnezeu, deoarece ne confruntăm cu generații viitoare care se pregătesc foarte bine.
"Un seminarist din secolul XXI nu trebuie să stingă flacăra vocației sale în fața a ceea ce lumea are de oferit, care l-ar putea deturna de la ceea ce a fost chemat să facă. El trebuie să păstreze mereu în minte motivul pentru care a decis să îl urmeze pe Dumnezeu și să nu se teamă de necazurile pe care le pot experimenta".
Jesús Eduardo Flores concluzionează: "a răspunde chemării lui Dumnezeu este și va fi una dintre cele mai îmbogățitoare experiențe care vor marca viața unui seminarist, care nu va uita niciodată toate eforturile depuse de-a lungul formării sale și care se vor reflecta în serviciul său pentru Biserică și pentru tot poporul lui Dumnezeu ca preot".
În concluzie, Isus este foarte recunoscător tuturor binefăcătorilor Fundația CARF care fac posibile studiile sale în Pamplona. "Mulțumesc binefăcătorilor pentru generozitatea lor și pentru rugăciunile lor, pentru că, ajutând seminariști ca mine, ajută multe comunități creștine din întreaga lume. Vă păstrez în rugăciunile mele.
Marta Santín, jurnalist specializat în religie.
