În introducerea la discursul săule-a spus că "Este frumos să aparții unei Biserici formate din istoria unor fețe diferite, care își găsesc armonia în unicul chip al lui Isus".. Bazându-se pe geografia și cultura țării, les ha hablado del agua que riega y hace fructificar tantas zonas de desierto. O imagine frumoasă a vieții creștine ca rod al credinței și al Duhului Sfânt:
“Emerge a la superficie nuestra humanidad, demacrada por muchas fragilidades, miedos, desafíos que debe afrontar, males personales y sociales de distinto tipo; pero en el fondo del alma, bien adentro, en lo íntimo del corazón, corre serena y silenciosa el agua dulce del Espíritu, que riega nuestros desiertos, vuelve a dar vigor a lo que amenaza con secarse, lava lo que nos degrada, sacia nuestra sed de felicidad.
Y siempre renueva la vida. Esta es el agua viva de la que habla Jesús, esta es la fuente de vida nueva que nos promete: el don del Espíritu Santo, la presencia tierna, amorosa y revitalizadora de Dios en nosotros".
Papa Francisc.
Într-un al doilea moment, papa se îndreaptă spre o scenă din Evanghelia după Ioan. Iisus se află în templul din Ierusalim. Se celebrează sărbătoarea Corturilor, când poporul îl binecuvântează pe Dumnezeu, mulțumindu-i pentru darul pământului și al recoltelor și amintindu-și de legământ. Ritualul cel mai important al acestei sărbători era atunci când marele preot lua apă din iazul Siloamului și o vărsa în afara zidurilor orașului, în mijlocul cântecelor de bucurie ale poporului, pentru a exprima faptul că o mare binecuvântare va curge din Ierusalim către toate popoarele (cf. Ps 87,7 și mai ales Ez 47,1-12).
În acest context, Isus, în picioare, strigă: "Oricine este însetat, să vină la Mine și să trăiască și din pântecele lui vor curge râuri de apă vie". (Ioan 7, 37-38). Evanghelistul spune că se referea la Duhul Sfânt pe care creștinii îl vor primi în Rusalii. Iar Francisc observă: "Iisus moare pe cruce. În acel moment, nu din templul de piatră, ci din partea deschisă a lui Cristos va curge apa vieții noi, apa dătătoare de viață a Duhului Sfânt, destinată să regenereze întreaga omenire, eliberând-o de păcat și de moarte".
Papa Francisc călătorește în regatul musulman Bahrain. Sursa VaticansNews.
Ulterior, el Papa señala tres grandes dones care vin cu harul Duhului Sfânt și ne cere să le primim și să le trăim: bucurie, unitate și "profeție".
În primul rând, Duhul Sfânt este o sursă de bucurie. Con ella viene la certeza de no estar nunca solos, porque Él nos acompaña, nos consuela y nos sostiene en las dificultades; nos anima para lograr los deseos más grandes y nos abre al asombro ante la belleza de la vida. No se trata –observa el sucesor de Pedro– de una emoción momentánea. Y menos, de esa especia de alegría consumista e individualista presente en algunas experiencias culturales de hoy.
Al contrario, la alegría que proviene del Espíritu Santo, viene de saber que, cuando estamos unidos a Dios, incluso en medio de nuestras fatigas y 'noches oscuras', podemos afrontar todo, incluso el dolor, el duelo y la muerte.
Iar cel mai bun mod de a păstra și de a înmulți această bucurie, spune Francisc, este să o dăruim. De la EuharistiePutem și trebuie să răspândim această bucurie, în special în rândul tinerilor, al familiilor și al vocațiilor, cu entuziasm și creativitate.
În al doilea rând, Duhul Sfânt este sursa unității porque nos hace hijos de Dios Padre (cfr Rm 8, 15-16) y por tanto hermanos y hermanas entre nosotros. Y por eso no tienen sentido los egoísmos, las divisiones y las murmuraciones entre nosotros. El Espíritu Santo –señala el Papa– inaugura el único lenguaje del amor, abate las barreras de la desconfianza y del odio, y crea espacios de acogida y diálogo.
Nos libera del miedo y nos da valentía para ir al encuentro de los otros con el poder desarmarte de la misericordia. Spiritul este capabil să făurească unitatea nu în uniformitate, ci în armonie.Orașul este un loc cu o mare diversitate de oameni, rase și culturi.
Și, subliniază Francisc, "Aceasta este forța comunității creștine, prima mărturie pe care o putem da lumii (...) Să trăim fraternitatea între noi (...), valorizând carismele tuturor"..
În cele din urmă, Duhul Sfânt este sursa profeției. În istoria mântuirii găsim mulți profeți pe care Dumnezeu îi cheamă, îi consacră și îi trimite ca martori și interpreți a ceea ce vrea să spună poporului. Adesea, cuvintele profeților sunt pătrunzătoare. Astfel, subliniază Francisc, ei Ele "numesc pe nume proiectele rele care se cuibăresc în inimile oamenilor, contestă falsele securități umane și religioase și îndeamnă la convertire".
Ei bine, toți creștinii au această vocația profetică. Din moment ce botezDuhul Sfânt ne-a făcut profeți. "Și, ca atare, nu ne putem preface că nu vedem faptele răului, nu ne putem preface că nu vedem faptele răului, nu putem rămâne într-o viață liniștită pentru a nu ne murdări mâinile".
Dimpotrivă", adaugă el Fiecare creștin trebuie, mai devreme sau mai târziu, să se implice în problemele altora, să dea mărturie, să aducă lumina mesajului Evangheliei, practicar las bienaventuranzas en las situaciones de cada día, que nos llevan a buscar el amor, la justicia y la paz, y a rechazar toda forma de egoísmo, violencia y degradación.
Y pone el ejemplo del interés por los presos y sus necesidades. "Căci în modul în care sunt tratați cei mai mici (cf. Mt 25,40) se află măsura demnității și a speranței unei societăți"..
Pe scurt, și acesta este mesajul lui Francisc, Creștinii sunt chemați - și în vremuri de conflict - să aducă bucurie, să promoveze unitatea, să aducă pacea, să aducă pacea în lume. (comenzando dentro de la Iglesia) y a implicarnos con las cosas que no van bien en la sociedad. Para todo ello tenemos la luz y la fuerza de la gracia que proviene del Espíritu Santo.
Como fruto de la entrega de Cristo, el Espíritu nos hace hijos de Dios y hermanos entre nosotros para que extendamos por el mundo el mensaje del Evangelio, que es buena noticia para todos, a la vez que nos invita a trabajar por el bien de todos.
Domnul Ramiro Pellitero Iglesias, profesor de Teología pastoral en la Facultad de Teología de la Universidad de Navarra.
Publicat în Biserica și noua evanghelizare.
