"Mă numesc Guillermo Andrés Pérez Otaola, m-am născut la 28 aprilie 1989 în orașul Caracas, Venezuela. Am trei frați și o soră, eu sunt ultimul dintre cei patru. Părinții mei au fost întotdeauna dedicați familiei lor și astăzi au 10 nepoți.

Am ajuns să simt chemarea de candidat la preoție prin experiența lui Dumnezeu în viața mea, în diferite forme, momente și intensități. Aș putea spune că este o poveste personală de viață în care, încetul cu încetul și în mod obișnuit, am învățat să accept și să recunosc participarea lui Dumnezeu care mi-a dat Viața, posibilitatea de a crește într-o familie care mi-a permis să primesc Credința ca pe o sămânță și care, odată cu trecerea timpului, a crescut, nu pentru că ar fi fost opera mea, ci pentru că am văzut că Dumnezeu a vrut așa și am învățat încetul cu încetul să o doresc așa, printre luminile și umbrele vieții.

Este un dar de la Dumnezeu să te simți chemat la preoție, dar este de asemenea important să recunosc că acest dar se exprimă în mod obișnuit prin părinții mei, frații și surorile mele și prin atâtea persoane care m-au însoțit de-a lungul drumului, împreună cu experiența de creștere personală, educație, credință și dezvoltare profesională. Mai sunt încă multe de spus, experiența personală prin rugăciune, sacramente, direcție spirituală și formare continuă în credință a fost importantă. În acest fel am învățat să contemplu darurile lui Dumnezeu, aș putea spune că ele ne sunt prezentate ca un adevăr care luminează rațiunea, care nu merge împotriva ei, ci o luminează pentru a le accepta în mod liber, că ele oferă o bucurie și o pace pe care nimeni altcineva nu le poate oferi și că ele fac parte din realitatea noastră concretă de viață care se dezvoltă în timp.

Astăzi îmi continui formarea la Roma, la Universitatea Sfintei Cruci, cu permisiunea episcopului meu, Monseniorul Victor Hugo Basabe. Dieceza se numește San Felipe, este o dieceză venezueleană care trece prin momente dificile din cauza momentelor istorice complicate pe care le traversează țara de mai bine de douăzeci de ani. Este o dieceză cu un prezbiteriu mic, deși extinderea sa teritorială este importantă și, în general, are puține resurse. Criza venezueleană este o situație care, din păcate, este suferită sub diferite forme în societate și gradele sale de complexitate variază, dar îi afectează pe toți. Biserica Catolică din Venezuela este - mulțumită lui Dumnezeu - o realitate răspândită, iar în ceea ce privește presbiteriatul, acesta are aproximativ 2.068 de preoți distribuiți în provinciile ecleziastice care cuprind 9 arhidieceze și 26 de dieceze".