Studierea aici o consider un mare și pur har de la Dumnezeu.

Numele: Menaka Nanayakkara Wasam Pallawahalage
Vârsta: 26 de ani
Situație: Seminarist
Origine: Colombo, Sri Lanka
Estudia: Studiază teologia la Seminarul Internațional Bidasoa din Pamplona.

[et_pb_text content_tablet="

Vocația îți dă o bucurie care te umple de bucurie

Hasitha Menaka Nanayakkara ro unul dintre primii doi seminariști din Dieceza de Colombo, Sri Lanka, care au studiat la Universitatea din Navarra.

S-a născut în Sri Lanka, o țară în care religia majoritară este budismul, practicat de 70% din populație. Catolicii reprezintă doar 6% din cetățeni. Cu o mamă catolică și un tată budist, el și sora sa mai mare au fost botezați la naștere și au fost crescuți catolici de la o vârstă fragedă. Efortul depus de mama sa a făcut posibil acest lucru. "Mulțumită faptului că Sri Lanka este o țară în care diferența dintre culturi nu reprezintă un conflict, am putut să continui să cresc în credința mea. Mai întâi într-o școală catolică și apoi într-o școală budistă. Viața mi-a oferit multe provocări. În fiecare zi căutam motive pentru a-mi proteja credința, dar asta m-a făcut să cresc", spune el.

Spune că și-a dat seama când a crescut ce a făcut mama sa pentru el și cât de mult efort a depus pentru formarea sa în credința catolică. Se afla la un sanctuar unde lucra. Mulți pelerini veneau acolo. Într-o zi a întâlnit o mamă și pe cele două fiice ale sale. Ea i-a spus că era catolică, dar că fiicele ei nu erau botezate, pentru ca atunci când vor crește să poată alege. "Când Dumnezeu îți dăruiește credința și o apreciezi ca fiind cel mai bun lucru pe care îl poți dărui unui copil, este o greșeală să le spui să aleagă când vor crește", spune el, ținând cont de propria experiență.

Încă de la o vârstă fragedă a simțit vocația preoției: "Domnul mi-a arătat mereu semne. Îmi amintesc că, la prima mea comuniune, călugărițele au cerut băieților să devină preoți și fetelor să se consacre. Astăzi simt că Dumnezeu, din acel moment, m-a chemat. Îl iubesc pe Domnul. Euharistic mult%22.

A intrat în seminar în 2009: "Aveam doar 17 ani când am intrat și mi-a fost foarte greu să fac acest lucru. Totuși, vocația îți dă o bucurie care te umple și îți dă o pace care schimbă totul.

Menaka este foarte recunoscător pentru pregătirea pe care a primit-o în țara sa timp de 8 ani: 4 ani în un seminar minor, 1 în seminarul propedeutic și 3 în seminarul major. În 2017episcopul său l-a trimis la Pamplona, unde și-a început pregătirea în Teologie la Universitatea din Navarra și în cadrul Seminarului Internațional Bidasoa pe care îl consider un mare har pur al lui Dumnezeu.

" content_phone="

Vocația îți dă o bucurie care te umple de bucurie

Hasitha Menaka Nanayakkara ro unul dintre primii doi seminariști din Dieceza de Colombo, Sri Lanka, care au studiat la Universitatea din Navarra.

S-a născut în Sri Lanka, o țară în care religia majoritară este budismul, practicat de 70% din populație. Catolicii reprezintă doar 6% din cetățeni. Cu o mamă catolică și un tată budist, el și sora sa mai mare au fost botezați la naștere și au fost crescuți catolici de la o vârstă fragedă. Efortul depus de mama sa a făcut posibil acest lucru. "Mulțumită faptului că Sri Lanka este o țară în care diferența dintre culturi nu reprezintă un conflict, am putut să continui să cresc în credința mea. Mai întâi într-o școală catolică și apoi într-o școală budistă. Viața mi-a oferit multe provocări. În fiecare zi căutam motive pentru a-mi proteja credința, dar asta m-a făcut să cresc", spune el.

Spune că și-a dat seama când a crescut ce a făcut mama sa pentru el și cât de mult efort a depus pentru formarea sa în credința catolică. Se afla la un sanctuar unde lucra. Mulți pelerini veneau acolo. Într-o zi a întâlnit o mamă și pe cele două fiice ale sale. Ea i-a spus că era catolică, dar că fiicele ei nu erau botezate, pentru ca atunci când vor crește să poată alege. "Când Dumnezeu îți dăruiește credința și o apreciezi ca fiind cel mai bun lucru pe care îl poți dărui unui copil, este o greșeală să le spui să aleagă când vor crește", spune el, ținând cont de propria experiență.

Încă de la o vârstă fragedă a simțit vocația preoției: "Domnul mi-a arătat mereu semne. Îmi amintesc că, la prima mea comuniune, călugărițele au cerut băieților să devină preoți și fetelor să se consacre. Astăzi simt că Dumnezeu, din acel moment, m-a chemat. Îl iubesc pe Domnul. Euharistic mult%22.

A intrat în seminar în 2009: "Aveam doar 17 ani când am intrat și mi-a fost foarte greu să fac acest lucru. Totuși, vocația îți dă o bucurie care te umple și îți dă o pace care schimbă totul.

Menaka este foarte recunoscător pentru pregătirea pe care a primit-o în țara sa timp de 8 ani: 4 ani în un seminar minor, 1 în seminarul propedeutic și 3 în seminarul major. În 2017episcopul său l-a trimis la Pamplona, unde și-a început pregătirea în Teologie la Universitatea din Navarra și în cadrul Seminarului Internațional Bidasoa pe care îl consider un mare har pur al lui Dumnezeu.

" content_last_edited="on|desktop" admin_label="Textul candidatului" _builder_version="4.19.0" custom_margin="||17px|||||" global_colors_info="{}""" theme_builder_area="post_content"]]

Vocația îți dă o bucurie care te umple de bucurie

Hasitha Menaka Nanayakkara ro unul dintre primii doi seminariști din Dieceza de Colombo, Sri Lanka, care au studiat la Universitatea din Navarra.

S-a născut în Sri Lanka, o țară în care religia majoritară este budismul, practicat de 70% din populație. Catolicii reprezintă doar 6% din cetățeni. Cu o mamă catolică și un tată budist, el și sora sa mai mare au fost botezați la naștere și au fost crescuți catolici de la o vârstă fragedă. Efortul depus de mama sa a făcut posibil acest lucru. "Mulțumită faptului că Sri Lanka este o țară în care diferența dintre culturi nu reprezintă un conflict, am putut să continui să cresc în credința mea. Mai întâi într-o școală catolică și apoi într-o școală budistă. Viața mi-a oferit multe provocări. În fiecare zi căutam motive pentru a-mi proteja credința, dar asta m-a făcut să cresc", spune el.

Spune că și-a dat seama când a crescut ce a făcut mama sa pentru el și cât de mult efort a depus pentru formarea sa în credința catolică. Se afla la un sanctuar unde lucra. Mulți pelerini veneau acolo. Într-o zi a întâlnit o mamă și pe cele două fiice ale sale. Ea i-a spus că era catolică, dar că fiicele ei nu erau botezate, pentru ca atunci când vor crește să poată alege. "Când Dumnezeu îți dăruiește credința și o apreciezi ca fiind cel mai bun lucru pe care îl poți dărui unui copil, este o greșeală să le spui să aleagă când vor crește", spune el, ținând cont de propria experiență.

Încă de la o vârstă fragedă a simțit vocația preoției: "Domnul mi-a arătat mereu semne. Îmi amintesc că, la prima mea comuniune, călugărițele au cerut băieților să devină preoți și fetelor să se consacre. Astăzi simt că Dumnezeu, din acel moment, m-a chemat. Îl iubesc pe Domnul. Euharistic mult".

A intrat în seminar în 2009: "Aveam doar 17 ani când am intrat și mi-a fost foarte greu să fac acest lucru. Totuși, vocația îți dă o bucurie care te umple și îți dă o pace care schimbă totul. 

Menaka este foarte recunoscător pentru pregătirea pe care a primit-o în țara sa timp de 8 ani: 4 ani în un seminar minor, 1 în seminarul propedeutic și 3 în seminarul major. În 2017episcopul său l-a trimis la Pamplona, unde și-a început pregătirea în Teologie la Universitatea din Navarra și la Seminarul Internațional Bidasoa "pe care îl consider un mare și pur har de la Dumnezeu". 

"Atât Universitatea, cât și Seminarul ne oferă mediul necesar pentru a ne forma și pentru a trece peste dificultăți. Scopul vieții unui preot nu este el însuși, ci iubirea Domnului și a aproapelui, iar acest lucru se vede în fiecare dintre cei o sută de tovarăși din 25 de țări diferite care trăiesc acolo.

Este foarte recunoscător pentru ajutorul primit de la binefăcători, fără de care nu s-ar fi putut forma, și explică viziunea sa despre cum vede lucrurile: "Văd Seminarul ca pe pântecele Fecioarei, unde se nasc alți Hristoși; iar binefăcătorii ca pe Sfântul Iosif, din sprijinul lor se nasc alți Hristoși în Biserică. De aceea îi numim adesea părinți și mame.

Apreciez foarte mult sprijinul pe care mi-l acordați, care îmi permite să studiez și să îmi continui educația. viața preoțească aici, în Spania. Vă mulțumesc din toată inima. Vă asigur de rugăciunile mele ppentru tine și mă angajez a utilizați fiecare ocazie și în fiecare moment al formării mele să cresc și să mă identific cu Isus ca un un preot, cu harul lui Dumnezeu".

DONEAZĂ ACUM